SPCLEP

Prin stare civilă sau statut civil se ințeleg toate elementele strict personale care contribuie la individualizarea persoanei fizice în societate și familie.

Calitățile strict personale, care configurează starea civilă a persoanei fizice, sunt următoarele elemente: nascută din căsătorie, din afara căsătoriei, din parinți necunoscuți, adoptată, căsătorită, divorțată,văduvă, rudă sau afin cu cineva.

Actele de stare civilă

• Sunt acte de stare civilă: actul de naștere, actul de căsătorie și actul de deces.Titularilor de acte de stare civilă li se eliberează certificate de pe aceste acte: de naștere, de căsătorie,  de deces.
• Actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice, întocmite potrivit legii, în registrele de stare civilă, de catre delegatul de stare civilă, care cuprind elementele stării civile a persoanei fizice.
• Reconstituirea actului de stare civilă presupune un act cu existența anterioară, insa datorită unor împrejurări prevăzute de lege, este cu neputință să se facă dovada acestuia în prezent.
• Înocmirea ulterioară privește situațiile în care actul de stare civilă nu a fost niciodată întocmit.
• Anularea actelor de stare civilă este sancțiunea nerespectării dispozițiilor legale referitoare la condițiile de valabilitate a acestora.
• Completarea presupune trecerea unor mențiuni care nu existau în act.
• Rectificarea reprezintă îndreptarea ori înlăturarea unor erori strecurate cu ocazia înregistrării.
• Modificarea este operațiunea de înscriere a unor mențiuni privitoare la statutul civil al titularului.

Înregistrările de stare civilă

• Înregistrările de stare civilă sunt operațiuni de consemnare în registrele de stare civilă a actelor și faptelor de stare civilă, precum și a altor elemente prevăzute de lege, operații efectuate de către organele cu atribuții de stare civilă.
• Exista doua categorii de înregistrări: înregistrări sub forma întocmirii actelor de stare civilă (în caz de naștere, căsătorie, deces) si înregistrări sub forma înscrierii de mențiuni marginale pe registrele de stare civilă(adopție, divorț, schimbarea sexului).

Înregistrarea nașterii se face de structura de stare civilă din cadrul D.P.C.L.E.P./S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale/misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră, în a cărui/cărei rază/circumscripţie consulară s-a produs evenimentul .

Au obligația de a face declarația de naștere oricare dintre părinți, iar dacă, din diferite motive, nu o pot face, obligația declarării revine medicului, persoanelor care au fost de față la naștere, personalului desemnat din unitatea sanitară în care a avut loc nașterea sau oricărei persoane care a luat cunoștință despre nașterea copilului.

Termenul pentru declararea și înregistrarea nașterii copilului este de:

• 30 zile de la data nașterii, pentru copilul născut viu și aflat în viață
• 3 zile de la data nașterii, pentru copilul născut mort
• 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 zile
• 30 de zile pentru copilul cu vârsta de până la un an, găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unități sanitare

Documente necesare

• Certificatul medical constatator al nașterii,
• Actul de identitate al mamei și/sau al declarantului, dacă nașterea nu este declarată de mamă;
• Certificatul de căsătorie al părinților copilului, în original , dacă sunt căsătoriți, iar dacă aceștia poartă nume de familie diferit, declarația scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul;
• Declarația de recunoaștere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează nașterea sau la notarul public, din care să rezulte și numele de familie pe care îl dobândește copilul, la care se anexează consimțământul mamei; în cazul tatălui minor acesta este asistat de reprezentantul legal.

Cererea pentru înregistrarea nașterii după împlinirea termenului de 30 zile, se depune fie la DPCLEP/SPCLEP/Primăria competentă să înregistreze nașterea, fie la DPCLEP/SPCLEP/Primăria în raza căreia are domiciliul unul din părinți/persoana majoră neînregistrată.

• Pentru înregistrarea tardivă a nașterii copiilor cu vârsta de până la 14 ani, sunt necesare următoarele documente:

• Certificatul medical constatator al nașterii
• Actul de identitate al mamei și al declarantului, dacă nașterea nu e declarată de mamă
• Certificatul de căsătorie al părinților copilului, iar dacă aceștia poartă nume de familie diferit, declarația scrisă cu privire la nume copilului, semnată de ambii părinți în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului public
• Declarația de recunoaștere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de tată, însoțită de consimțământul mamei, în fața ofițerului de stare civilă
• Dovada discernământului la momentul recunoașterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice, în cazul în care tatăl copilului este minor
• Certificatul de naștere al mamei, precum și actul de identitate al reprezentantului legal al acesteia sau al declarantului, în cazul în care ambii părinți au vârsta sub 14 ani sau în cazul în care mama are sub 14 ani iar tatăl nu recunoaște copilul
• Declarația scrisă semnată de ambii părinți, dată în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului public, referitoare la prenumele copilului, în situația în care prenumele din cuprinsul certificatului medical constatator al nașterii este diferit de cel declarat
• Declarația părintelui care delcară nașterea, dată în fața ofițerului de stare civilă, referitoare la domiciliul copilului, în situația în care părinții au domicilii diferite.

• raportul de expertiză medico-legală, în situația în care nu există sau nu se identifică certificatul medical constatator al nașterii
• certificatul medical constatator al nașterii / expertiza medico-legală; raportul de anchetă socială, delegația, în cazul în care înregistrarea nașterii este solicitată de reprezentantul SPAS sau DGASPC.

• Pentru înregistrarea tardivă a nașterii copiilor cu vârsta între 14 și 18 ani, sunt necesare documentele sus-menționate, după caz, precum și următoarele:
• Declarația persoanei a cărei naștere nu a fost înregistrată, precum și declarațiile părinților/reprezentanților legali, date în fața ofițerului de stare civilă, potrivit Anexelor 20 și 21
• Fotografii mărimea ¾ cm.

• Pentru înregistrarea tardivă a nașterii persoanei majore, cererea scrisă a declarantului este însoțită de următoarele documente:
• certificatul medical constatator al nașterii
• Declarația persoanei a cărei naștere nu a fost înregistrată, precum și declarațiile a 2 membri ai familiei/cunoștințe, date în fața ofițerului de stare civilă, potrivit Anexelor 20 și 21
• Fotografii mărimea ¾ cm.

Pentru situaţia în care naşterea unui cetăţean român s-a produs în străinătate şi nu a fost înregistrată la autoritățile locale/misiunea diplomatică ori oficiul consular al României, sau a fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinţilor, întocmirea actului de naştere se face în ţară, în baza următoarelor documente:

• certificatul medical constatator al nașterii emis de autoritățile străine / certificatul de naștere emis de autoritățile străine, traduse și legalizate, apostilate/supralegalizate, după caz
• rezultatul verificărilor efectuate prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe-Departamentul Consular
• documente și declarații ale persoanelor care pot da relații, date în fața ofițerului de stare civilă sau notarului public.

În acest din urmă caz, întocmirea actului de naștere se face de către DPCLEP/SPCLEP/Primăria în raza căreia are domiciliul unul din părinți/persoana majoră, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, cu avizul conform al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor sau, după caz, al D.G.E.P.M.B. Înregistrarea naşterii se realizează în termen de 90 de zile de la data solicitării..

În situația în care unul din părinți sau ambii sunt cetățeni străini sau apatrizi, sunt necesare documentele prezentate mai sus, precum și următoarele:

• Pașaportul părintelui cetățean străin sau apatrid, respectiv actul de identitate al părintelui cetățean al statelor membre ale Uniunii Europene/Spațiului Economic European/Confederației Elvețiene, sau, după caz, documentul de identitate emis de Inspectoratul General pentru Imigrări
• Traducerea legalizată a filei din documentul de identitate care conține datele de identificare ale persoanei, dacă documentul nu conține date înscrise prin utilizarea alfabetului latin
• Declarația notarială a titularului documentului de identitate, cu privire la numele de familie și prenume, în situația în care din documentele străine nu rezultă în mod distinct care sunt acestea
• Certificatul de căsătorie al părinților înregistrat în registrele de stare civilă române, dacă unul din părinți este cetățean român
• Certificatul de căsătorie și traducere legalizată, apostilate/supralegalizate, dacă ambii părinți sunt cetățeni străini.

La înregistrarea nașterii copilului în lipsa actului de identitate al mamei, declarantul prezintă documentele sus-menționate, după caz, precum și:

• Fotocopia procesului-verbal întocmit de polițist cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unității sanitare în care a avut loc nașterea, certificată pentru conformitate de reprezentantul unității sanitare.

La înregistrarea nașterii copilului în cazul în care nașterea mamei nu este înregistrată în registrele de stare civilă, declarantul prezintă documentele sus-menționate, după caz, precum și:

• Declarația scrisă a uneia din persoanele prevăzute la art. 16 din Legea nr. 105/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, precum și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice;
• procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă semnat de reprezentantul DGASPC, de reprezentantul poliției și de cel al unității sanitare
• actul de identitate al declarantului.

În toate cazurile în care o persoană de sex feminin solicită înregistrarea nașterii sale, aceasta dă o declarație în fața ofițerului de stare civilă, din care să rezulte dacă are sau nu un copil a cărui naștere a fost înregistrată în conformitate cu prevederile art. 141 alin. 4 din lege.

Înregistrarea tardivă a naşterii se realizează în termen de 90 de zile de la data solicitării, în baza aprobării primarului, cu avizul conform al DJEP.

Căsătoria se încheie de către ofițerul de stare civilă la sediul D.P.C.L.E.P/S.P.C.L.E.P., al primăriei în a cărei rază de competență teritorială își are domiciliul ori reședința unul dintre viitorii soți sau, după caz, la un sediu destinat acestui scop, stabilit de primarul unității administrativ-teritoriale respective.

Declarația de căsătorie se face personal de către viitorii soți, în scris, la D.P.C.L.E.P./S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria competentă, misiunea diplomatică ori oficiul consular unde urmează a se încheia căsătoria. În declarația de căsătorie, viitorii soți vor arăta că nu există nici un impediment legal la căsătorie și vor menționa numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei, precum și regimul matrimonial ales.

Documente necesare

• Documentul cu care se face dovada identității, în original
• Certificatul de naștere, în original
• Certificatul medical privind starea sănătății, certificatele medicale sunt valabile
• 14 zile de la data emiterii și trebuie să cuprindă mențiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători
• Documente, în original , traduse și legalizate ori certificate de ofițerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul

Întocmirea actului de deces se face la D.P.C.L.E.P./S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primăriei unităţii administrativ-teritoriale/misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră al României în a cărui/cărei rază/circumscripţie consulară s-a produs decesul, pe baza certificatului medical constatator al decesului şi a declaraţiei verbale făcute de oricare dintre membrii familiei decedatului sau, în lipsa acestora, de una dintre următoarele persoane:

Pot declara decesul membrii familiei decedatului sau în lipsa acestora:

• medicul sau alt cadru din unitatea sanitară unde s-a produs decesul
• orice persoană care are cunoștință despre deces

Documente necesare

• Certificatul medical constatator al decesului
• Actul de identitate al celui decedat
• Certificatul de naștere și de căsătorie al celui decedat
• Documentul de evidență militară al celui decedat
• Actul de identitate valabil al declarantului

Termenul de declarare al decesului

• 3 zile de la data încetării din viață a persoanei, în cazul morții naturale
• în cazul unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum și în cazul găsirii unui cadavru, este necesară și dovada eliberată de poliție sau de parchet, din care să rezulte că una dintre aceste autorități a fost sesizată despre deces, termenul de 3 zile de declarare a decesului se calculează de la data eliberării certificatului medical constatator al decesului.
• În cazul în care decesul nu a fost declarat în termenul prevăzut la alin. (1) sau, după caz, alin. (2), întocmirea actului de deces se face, în România, cu aprobarea parchetului şi, în străinătate, dacă autorităţile competente din statul unde s-a produs decesul confirmă că nu au obiecţii cu privire la înregistrarea decesului cetăţeanului român la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României.

Ofițerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorț pe cale administrativă, dacă soții sunt de acord cu divorțul și nu au copii minori, născuți din căsătorie sau adoptați.

Cererea de divorț

Cererea de divorț pe cale administrativă se face în scris, se depune și se semnează personal de către ambii soți, în fața ofițerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuință comună a soților.

În cererea de divorț soții declară pe proprie răspundere că:

• sunt de acord cu desfacerea căsătoriei;
• nu au copii minori născuți din căsătorie sau adoptați;
• niciunul dintre soți nu este pus sub interdicție;
• nu au mai solicitat altor autorități desfacerea căsătoriei.

Depunerea cererii de divorț

La depunerea cererii de divorț, ofițerul de stare civilă delegat solicită soților următoarele documente:

• certificatele de naștere și căsătorie ale soților, în original ;
• documentele cu care se face dovada identității, în original ;
• declarație autentificată în fața notarului public, în situația în care ultima locuință comună nu este aceeași cu domiciliul sau reședința ambilor soți înscrisă în actele de identitate.

Soluționare

Ofițerul de stare civilă delegat înregistrează cererea de divorț în ziua în care a fost primită și acordă soților un termen de 30 de zile calendaristice, calculate de la data depunerii cererii, pentru eventuala retragere a acesteia.

La expirarea termenului de 30 de zile calendaristice, dacă soții stăruie să divorțeze, vor da o nouă declarație în fața ofițerului de stare civilă delegat.

Ofițerul de stare civilă delegat constată desfacerea căsătoriei prin acordul soților și eliberează certificatul de divorț, document ce va fi înmânat foștilor soți într-un termen maxim de 5 zile lucrătoare.

Model cerere divorț

Oficiile de stare civilă din cadrul primăriilor eliberează la cerere extrase multilingve de pe actele de stare civilă privind nașterea, căsătoria sau decesul. Acestea sunt documente care au aceeași putere doveditoare ca și certificatele de stare civilă și se folosesc de către titulari și persoanele îndreptățite în fața autorităților străine din statele părți la Convenția nr. 16 a Comisiei Internaționale de Stare Civilă semnată la Viena la 8 septembrie 1976, la care România a aderat în anul 2012.

Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă eliberate în condițiile Convenției nr. 16 de către autoritățile competente ale statelor părți, sunt recunoscute fără traducere, legalizare sau altă formalitate echivalentă și se utilizează în aceleași condiții, ca și certificatele de stare civilă pe domeniul teritorial al Convenției.

Statele semnatare ale Convenției nr. 16 sunt următoarele:

1. Bosnia și Herțegovina
2. Confederația Elvețiană
3. Marele Ducat al Luxemburgului
4. Muntenegru
5. Regatul Belgiei
6. Regatul Spaniei
7. Regatul Țărilor de Jos
8. Republica Austria
9. Republica Bulgaria
10. Republica Capului Verde
11. Republica Croația
12. Republica Elenă
13. Republica Estonia
14. Republica Federală Germania
15. Republica Franceză
16. Republica Italiană
17. Republica Lituania
18. Republica Macedonia
19. Republica Moldova
20. Republica Polonă
21. Republica Portugheză
22. Republica Serbia
23. Republica Slovenia
24. Republica Turcia
25. România

Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă privind nașterea și/sau căsătoria se eliberează titularilor sau reprezentanților legali ai acestora, iar extrasele multilingve ale actelor de stare civilă privind decesul se eliberează membrilor familiei ori altor persoane îndreptățite. Extrasele multilingve se pot elibera și altor persoane împuternicite prin procură specială.

Cetățenii români cu domiciliul în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu actul de identitate aflat în termen de valabilitate.

Minorii în vârstă de peste 14 ani, deținători sau nu ai unui act de identitate, au dreptul să solicite și să primească extrase multilingve de naștere sau de căsătorie în nume propriu, asistați, după caz, de unul dintre părinți sau de tutore, care semnează cererea.

Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și ai Confederației Elvețiene ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu documente de identitate eliberate de statele ai căror cetățeni sunt,sau cu pașaport, aflate în termen de valabilitate.

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate și străinii ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu pașaport valabil.

Apatrizii ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu permis de ședere temporar sau pe termen lung ori, după caz, cu pașaport aflat în termen de valabilitate, emis în baza Convenției privind statutul apatrizilor, adoptată la New York la 28 septembrie 1954, la care România a aderat prin Legea nr. 362/2005.

La cerere, solicitanților li se eliberează mai multe extrase multilingve completate în baza aceluiași act de stare civilă.

Documente necesare

Pentru solicitarea extrasului multilingv urmează a fi prezentate următoarele acte:

• Cerere
• Actul de identitate (original) al titularului extrasului sau al persoanei care îl reprezintă
• Procura specială în cazul persoanelor împuternicite

Descărcați Cerere extras multilingv de căsătorie

Descărcați Cerere extras multilingv de deces

Descărcați Cerere extras multilingv de naștere

Rectificarea unor rubrici din actul de stare civila presupune îndreptarea erorii materiale comise cu ocazia înregistrărilor de stare civilă.

În conformitate cu prevederile art. 58 alin. (1), din Legea nr. 105/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, precum și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice;

Rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul dispoziţiei primarului unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul conform al şefului serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor al sectorului municipiului Bucureşti.

Cererea de rectificare a actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea, întocmită conform anexei, însoțită de actele doveditoare, se depune de către persoana interesată la DPCLEP/SPCLEP sau la primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă ori, după caz, la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau la primăria de la locul de domiciliu al acesteia.

Cererea se soluționează în termen de 30 de zile, prin emiterea dispoziției de către primarul localității, care se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la data emiterii.

Ofițerul de stare civilă delegat, care primește copia dispoziției prin care s-a aprobat cererea de rectificare și certificatul de stare civilă corespunzător, invită titularul, în termen de 48 de ore, pentru a-l ridica, sub luare de semnătura, iar certificatul de stare civila anterior se retrage și se transmite primăriei emitente, în vederea anulării și a efectuării mențiunii despre aceasta pe marginea actului, la rubrica “certificate eliberate”.

Descărcați Cerere rectificare

Procedura schimbării de nume pe cale administrativă este reglementată de Legea nr. 105/2022 pentru modificarea și completarea legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.

Persoana care solicită schimbarea numelui pe cale administrativă va depune o cerere la DPCLEP/SPCLEP, aflat în subordinea consiliului local al comunei, orasului, municipiului în a cărui raza teritorială își are domiciliul.

Cazuri întemeiate de schimbare a numelui

Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în urmatoarele cazuri:

(1)  Cetăţenii români pot obţine, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie şi a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea, în condiţiile prezentei legi.

(2)  Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

a) când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;

b) când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care doreşte să îl obţină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum şi asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;

c) când, din neatenţia ofiţerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoaşterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate menţiuni greşite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;

d) când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte şi doreşte simplificarea acestuia;

e) când persoana în cauză este cunoscută cu un prenume şi doreşte adăugarea acestuia la prenumele iniţial, cu respectarea dispoziţiilor legale privind numărul maxim de cuvinte din care poate fi format prenumele;

f) când persoana în cauză poartă un nume de provenienţă străină şi solicită să poarte un nume românesc;

g) când persoana şi-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, şi doreşte să revină la numele dobândit la naştere sau purtat anterior;

h) când părinţii şi-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinţilor lor, ;

i) când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalţi membri ai familiei;

j) când unul dintre soţi sau ambii doreşte/doresc schimbarea numelui de familie comun sau reunit purtat în timpul căsătoriei, cu respectarea dispoziţiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, şi cu consimţământul celuilalt soţ, dat în formă autentică sau în faţa ofiţerului de stare civilă;

k) când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării naşterii, în formele prevăzute la art. 416 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, însă, întrucât nu s-a încuviinţat şi purtarea numelui de familie al acestuia, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;

l) când prenumele purtat este specific sexului opus;

m) când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească şi solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând hotărâre judecătorească definitivă;

n) când persoana în cauză are numele schimbat în străinătate şi nu are act administrativ străin, făcând dovada cu privire la aceasta cu paşaportul/actul de identitate emis de autorităţile străine;

o) alte cazuri temeinic justificate.

Alte cazuri de justificare a schimbării numelui

Sunt de asemenea considerate justificate și cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

a) când persoana în cauză a adoptat minori şi doreşte ca aceştia să poarte un alt prenume;

b) când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, iar soţul supravieţuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naştere;

c) când în urma divorţului un fost soţ revine la numele de familie purtat anterior şi care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorţ, şi doreşte să poarte numele dobândit la naştere;

d) când în urma divorţului un fost soţ păstrează numele de familie purtat în căsătorie şi doreşte un nume purtat anterior căsătoriei sau numele dobândit la naştere;

e) când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi celălalt soţ se recăsătoreşte şi, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta doreşte să poarte numele de familie dobândit la naştere;

f) când fostul soţ doreşte să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii, cu consimţământul fostului soţ, dat în forma autentică sau în faţa ofiţerului de stare civilă;

g) când părinţii au divorţat, iar părintele care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei solicită pentru copil să poarte acelaşi nume de familie cu el;

h) când s-a desfăcut adopţia unei persoane căsătorite care are copii minori şi în urma desfacerii adopţiei persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopţie şi doreşte schimbarea numelui de familie al copilului/copiilor pentru a purta nume de familie comun;

i) când unul dintre soţi, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soţ, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopţie, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopţiei şi celălalt soţ doreşte să poarte nume de familie comun cu acesta;

j) când părintele căruia i-a fost încredinţat un minor în urma divorţului solicită ca acesta să-i poarte numele de familie dobândit ca urmare a încheierii unei noi căsătorii, cu consimţământul soţului şi al celuilalt părinte al minorului, dat în formă autentică sau în faţa ofiţerului de stare civilă.

DOCUMENTE NECESARE:

a) actul de identitate şi certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui, original şi fotocopie; originalul documentelor se restituie solicitantului;

b) un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat,(Cererea de schimbare a numelui se publică, în extras, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, prin grija solicitantului), extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an;

c) dacă este cazul, consimţământul persoanei al cărei nume se solicită a fi purtat, dat în formă autentică sau în faţa ofiţerului de stare civilă;

d) dacă este cazul, încuviinţarea instanţei de tutelă, (Pentru minor, cererea de schimbare a numelui se face, după caz, de părinţi sau, cu încuviinţarea instanţei de tutelă, de către tutore. Dacă părinţii nu se înţeleg cu privire la schimbarea numelui copilului, va hotărî instanţa de tutelă);

e) pentru solicitanţii care au împlinit vârsta de 14 ani, certificat de cazier judiciar;

f) orice alte documente pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale;

g) procură specială şi copia actului de identitate al împuternicitului, în cazul în care schimbarea numelui este solicitată prin împuternicit cu procură specială.

Descărcați Cerere schimbare nume – Monitorul Oficial

Descărcați Cerere schimbare nume

Actele de stare civilă ale cetățenilor români întocmite în străinătate, la autoritățile locale competente, se transcriu, obligatoriu, în registrele de stare civilă române.

Termenele pentru înscrierera certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor mutilingve ale actelor de stare civilă:

• în cazul în care actele sau faptele de stare civilă s-au produs și s-au înregistrat în prealabil la autoritatea din statul în care acestea s-au produs, iar statul în care s-au produs și s-au înregistrat se află în circumscripția misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României, se face în termen de 60 de zile de la depunerea cererii, cu aprobarea șefilor misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare;
• în celelalte situații cererea se depune personal, de către titulari sau reprezentanții legali ai acestora, în termen de 90 de zile de la data depunerii jurământului de credință față de România.

Transcrierea certificatelor și a extraselor de stare civilă se efectuează cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului, cu avizul prealabil al DPCLEP/SPCLEP.

Cererile  de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă privind cetățenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România,cu excepția celor care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română în temeiul art. 10 și art 11 din Legea nr. 21/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare, se face cu aprobarea primarului sectorului 1 al Municipiului București şi cu avizul conform al şefului Direcţiei Publice de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii de transcriere.

Cererile  de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă privind cetățenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română în temeiul art. 10 și art 11 din Legea nr. 21/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare, vor fi primite și soluționate de către primăriile municipiilor reședință de județ, precum și de primăriile sectoarelor municipiului București, indiferent de instituția la care persoanele au depus dosarul de acordare/redobândire a cetățeniei române sau cea care a eliberat Certificatul de cetățenie.

Persoanele care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română și care au avut domiciliul în România, depun cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor mutilingve ale actelor de stare civilă, la DPCLEP/SPCLEP/primăria unității administrativ-teritoriale pe raza căruia/căreia se află:

1. Ultimul loc de domiciliu avut în țară, înainte de pierderea cetățeniei române;
2. Adresa imobilului în care a locuit înainte de dobândirea cetățeniei române, înscrisă în documentul eliberat de structura pentru imigrări.

Dovada calității de cetățean român a solicitantului se face cu certificatul  de cetățenie eliberat în nume propriu, respectiv cu certificatul de cetățenie al unuia dintre părinți, în care a fost inclus minorul.Persoanele ai căror părinți au dobândit concomitent sau succesiv cetățenia română, în perioada minoratului, însă nu figurează în certificatele de cetățenie ale părinților sau nu le-a fost eliberat certificat de cetățenie în nume propriu se vor adresa Autorității Naționale pentru Cetățenie.

Depunerea cererilor de transcriere se face numai personal, de către titulari sau reprezentanții legali ai acestora. Pentru minorii care au împlinit vârsta de 14 ani, cererea poate fi depusă personal sau de către unul dintre părinți, ori după caz, de reprezentantul lor legal.

Referitor la transcrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor de naștere eliberate de autoritățile străine, în cuprinsul cărora la rubrica “tata” sunt înscrise datele unei alte persoane decât soțul mamei:

• conform dispozițiilor art. 414 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil copilul conceput sau născut în timpul căsătoriei are ca tată pe soțul mamei;
• prin raportare la prevederile art 2589 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, lege care cârmuiește efectele generale ale căsătoriei și, implicit, filiația copilului din căsătorie și tăgăduirea paternității este, în ordine:
  • -legea reședinței obișnuite comune a soților;
  • -în lipsă, legea cetățeniei comune a soților;
  • în lipsa celor două situații, legea statului pe teritoriul căruia căsătoria a fost celebrată.

Documentele administrative emise de autoritățile străine, prezentate pentru înregistrarea în registrele de stare civilă române, precum și traducerile acestora care sunt făcute la un notar public din străinătate, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

• documentele eliberate de instituții ale statelor semnatare ale Convenției de la Haga din 05.10.1961 vor fi apostilate;
• documentele eliberate de statele cu care Romania a încheiat tratate/convenții/acorduri de asistență judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate
• documentele care nu se regăsesc în una dintre situatiile prevazute la lit. a) sau b) se supralegalizează, in conformitate cu prevederile art. 162 din Legea nr. 105/1992.

Cererea de transcriere, se adresează primarului unității administrativ-teritoriale pe raza căreia își are domiciliul titularul actului și se face în nume propriu,sau prin împuternicit cu procura specială autentificată.

Minorii în vârsta de peste 14 ani solicită transcrierea certificatelor de naștere în nume propriu asistat de unul dintre părinți sau, dupa caz de tutore; în cazul în care părinții au domicilii diferite, primăria competentă privind transcrierea certificatului de naștere poate fi oricare din cele două primării pe raza cărora au domiciliul părinții minorului.

Pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, cererea se adresează primarului unității administrativ-teritoriale de la ultimul loc de domiciliu avut în țară, iar dacă nu au avut domiciliul în România, primarului sectorului 1 al municipiului București.

În cazul transcrierii certificatului de căsătorie, cererea se adresează primarului unității administrativ-teritoriale de la domiciliul comun al soților, iar dacă soții au domicilii diferite, la oricare din cele două primării pe raza cărora aceștia au domiciliul.

În cazul transcrierii certificatului de deces, cererea se adresează primarului unității administrativ-teritoriale a locului de domiciliu al solicitantului sau primarului unității administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu avut în țară de către persoana decedată.

Pentru stabilirea primăriei unității administrativ-teritoriale competente să întocmească actul,cetățenii români cu domiciliul în străinătate prezintă dovada eliberată de DPCLEP/SPCLEP de la ultimul domiciliu avut în țară.

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate care se legitimează cu pașapoarte expirate sau titluri de călătorie și sunt în imposibilitate de a se legitima cu un document valabil, vor solicita DPCLEP/SPCLEP de la ultimul loc de domiciliu, eliberarea unei dovezi din care să rezulte cum figurează înregistrați în Registrul Local de Evidență a Persoanelor; în baza dovezii și a pașaportului expirat sau a titlului de călătorie, se va face legitimarea persoanelor de către oficiile de stare civilă.

Documente necesare

• Cerere de transcriere, însoțită de certificatul sau extrasul de stare civilă eliberat de autoritățile străine în original și traducere legalizată.
•  Certificatele de naștere și căsătorie,  actul de identitate sau pașaportul, după caz
• declarații notariale, din partea ambilor soți cu privire la numele purtat după căsătorie, în situația în care, în certificatul/extrasul de căsătorie procurat din străinatate, nu se face referire la numele soților după căsătorie
• în situația în care părinții minorului au domicilii diferite, părintele care solicită transcrierea certificatului va da o declarație în fața ofițerului de stare civilă delegat cu privire la domiciliul minorului; în cazul în care transcrierea este prin împuternicit, se va solicita declaratie notarială cu privire la domiciliul minorului, dacă în cuprinsul împuternicirii nu se face referire la acest aspect.

Descărcați Cerere transcriere

Descărcați Declaraţie Minor Domiciliu

Descărcați Declaraţie transcriere

Cererile de înscriere a modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume, produse în străinătate, se depun personal sau prin împuternicit cu procură specială, la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor/ primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul pe marginea căruia urmează să se opereze menţiunea; modificările intervenite în statutul civil sau cu privire la nume, produse în străinătate, se înscriu de ofiţerul de stare civilă prin menţiune pe actele de stare civilă, cu aprobarea şefului serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/ D.G.E.P.M.B.

Cererile depuse personal sau prin împuternicit cu procură specială la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României privind înscrierea modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume, produse în străinătate, se înscriu de ofiţerul de stare civilă prin menţiune pe actele de stare civilă, cu aprobarea directorului D.E.P.A.B.D.

DOCUMENTE NECESARE

Înscriere mentiuni( casatorie si divort pe actul de nastere) – casatoria si divortul s-au produs in strainatate, iar actul de casatorie nu s-a transcris in Romania

1.Certificat de casatorie / sentinta divort – neapostilat / apostilat / supralegalizat
2.Traducere legalizata in limba romana ( notar roman / ambasada)
3.Certificat de nastere
4.Declaratie cu numele purtat in casatorie
5.Declaratie cu numele purtat dupa divort
6.Investire cu formula executorie de la tribunal – daca sentinta de divort s-a pronuntat intr-un stat nemembru al Uniunii Europene
7.Procura pentru inscrierea casatoriei si divortului si obtinere certificat de nastere cu mentiuni + precizez ca numele purtat in casatorie va fi……. / precizez ca numele dupa divort va fi…………
8.Act de identitate procurator

Înscriere mentiuni (divort pe actul de casatorie) – divort pronuntat in strainatate

1. Sentinta divort – neapostilat / apostilat / supralegalizat
2. Traducere legalizata in limba romana ( notar roman / ambasada)
3. Certificat de nastere
4. Certificat de casatorie
5. Declaratie cu numele purtat dupa divort
6. Investire cu formula executorie de la tribunal– daca sentinta de divort s-a pronuntat intr-un stat nemembru al uniunii europene
7. Procura pentru inscrierea divortului si obtinere certificat de casatorie cu mentiune + precizez ca numele purtat in casatorie va fi……. / precizez ca numele dupa divort va fi…………
8.  act de identitate procurator

Înscriere mentiuni ( deces ) – deces produs in strainatate

1. Certificat deces – neapostilat / apostilat / supralegalizat
2. Traducere legalizata in limba romana ( notar roman / ambasada)
3. Certificat de nastere
4. Certificat de casatorie
5. Investire cu formula executorie de la tribunal
6. Procura pentru inscrierea decesului si obtinere certificat de nastere cu mentiuni sau certificat de casatorie cu mentiune
7. act de identitate procurator

Înscriere mentiuni ( casatorie / divort / deces / schimbare de nume) – produse in strainatate

1. Document schimbare nume – neapostilat / apostilat / supralegalizat
2. Traducere legalizata in limba romana ( notar roman / ambasada)
3. Certificat de nastere
4. Certificat de casatorie
5. Procura pentru inscrierea schimbarii de nume si obtinere certificat de nastere sau certificat de casatorie cu noul nume
6.  act de identitate procurator